În partidul nostru politic,ne respectam promisiunile
doar imbecilii pot crede că
noi nu vom lupta impotriva coruptiei
pentru că,un lucru e sigur pentru noi
cinstea si transparenţa sunt sunt fundamentale
pentru atingerea idealurilor noastre
vom demonstra că e o mare prostie să crezi că
mafia va continua să facă parte din guvern ca în trecut
vă asigurăm ,fără umbră de îndoiala ,că
dreptatea socială va fi scopul principal al mandatului nostru
cu toate acestea ,există încă oameni care îşi imaginează că
guvernarea să fie posibilă în continuare
cu aceleaşi vechi şmecherii politice
când ne asumăm puterea,facem totul pentru ca
să se termine cu situaţiile privilegiate şi cu traficul de influenţă
nu suportăm in nici un fel ideea că
poporul va flămânzi
ne vom indeplini misiunea chiar dacă
rezervele economice vor fi complet epuizate
vom exersa puterea până ce
veti inţelege că incepând de acum
noi suntem partidul xxxxxxxxxxxxx,noua politică
Cititi de jos in sus,este ceea ce gândesc politicienii cu adevărat
miercuri, 29 iulie 2009
Adevărul adevărat despre politica romanească
Cititi de sus in jos,e discursul pentru alegători
joi, 23 iulie 2009
Sindicatul Tesa acuză conducerea Spitalului Judeţean
Membri de sindicat lipsiţi de cotizaţie
Sindicatul Tesa din cadrul Spitalului Judeţean Covasna acuză conducerea unităţii medicale că nu a virat cotizaţia către 33 de membri de sindicat care sau retras din Sanitas şi au aderat la Tesa.
Preşedintele Sindicatului Tesa, Mihai Bureţea, spune că cei 33 de membri au părăsit Sanitas încă de acum trei luni şi au semnat adeziunile la Tesa, în schimb cotizaţiile lor s-ar îndrepta tot spre sindicatul recent părăsit şi nu spre cel la care au aderat. „Sindicatul Tesa din Spital va face plângere prealabilă penală împotriva d-nei manager Torok Zsuzsanna deoarece din momentul completării adeziunilor aceşti salariaţi au devenit membri ai Sindicatului Tesa. Cotizaţia de sindicat reţinută membrilor, conorm declaraţiei de apartenenţă a acestora la o organizaţie sindicală, se constituie imediat un “bun” patrimonial, respectiv al organizaţiei sindicale, şi vom cere celor 33 de salariaţi care au completat adeziuni către Tesa să se constituie parte civilă, solicitând câte 1.000 de lei de persoană pentru daunele morale constând în suferinţa psihică datorată împiedicării intrării în Sindicatul Tesa”, a precizat Bureţea.
Liderul de sindicat a subliniat că cele 33 de persoane s-au folosit de dreptul lor legal de a se retrage dintr-o organizaţie sindicală şi de a se înscrie în alta, iar o eventuală împiedicare a acestui fapt reprezintă o infracţiune.
În legătură cu aceste aspecte, Torok Zsuzsanna susţine că problema este mai complexă, deoarece cele 33 de persoane aflate în cauză nu au depus la Sanitas cereri de ieşire din sindicat, ceea ce a provocat toată această situaţie.
„Fiecare sindicat are câte un statut, iar în acesta se arată că trebuie să existe cereri de intrare şi de ieşire din sindicat. În cazul celor 33 de persoane, nu există respectivele cereri, ci doar o notificare de la Sindicatul Tesa, care nu conţine însă semnăturile oamenilor în faţa unui notar. Fără aceste aspecte, problema ar fi simplă, deoarece asocierea e drep tul oamenilor”, a explicat Torok Zsuzsanna.
Potrivit acesteia, faptul că cei din Spitalul Judeţean sunt împărţiţi în două sindicate implică, automat, evidenţe separate la cotizaţii. Torok Zsuzsanna a mai precizat că, împreună cu jurişti şi specialişti pe această ramură, se încearcă rezolvarea şi clarificarea întregii probleme, o soluţie finală fiind posibil să fie luată chiar în cursul zilei de astăzi.
Cotizaţia de membru de sindicat reprezintă un procent din venitul brut realizat al respectivului, fiind deductibil din baza de calcul a impozitului pe venit lunar.
Sursa:Observatorul de Covasna,Marţi 21 Iulie 2009
Sindicatul Tesa din cadrul Spitalului Judeţean Covasna acuză conducerea unităţii medicale că nu a virat cotizaţia către 33 de membri de sindicat care sau retras din Sanitas şi au aderat la Tesa.
Preşedintele Sindicatului Tesa, Mihai Bureţea, spune că cei 33 de membri au părăsit Sanitas încă de acum trei luni şi au semnat adeziunile la Tesa, în schimb cotizaţiile lor s-ar îndrepta tot spre sindicatul recent părăsit şi nu spre cel la care au aderat. „Sindicatul Tesa din Spital va face plângere prealabilă penală împotriva d-nei manager Torok Zsuzsanna deoarece din momentul completării adeziunilor aceşti salariaţi au devenit membri ai Sindicatului Tesa. Cotizaţia de sindicat reţinută membrilor, conorm declaraţiei de apartenenţă a acestora la o organizaţie sindicală, se constituie imediat un “bun” patrimonial, respectiv al organizaţiei sindicale, şi vom cere celor 33 de salariaţi care au completat adeziuni către Tesa să se constituie parte civilă, solicitând câte 1.000 de lei de persoană pentru daunele morale constând în suferinţa psihică datorată împiedicării intrării în Sindicatul Tesa”, a precizat Bureţea.
Liderul de sindicat a subliniat că cele 33 de persoane s-au folosit de dreptul lor legal de a se retrage dintr-o organizaţie sindicală şi de a se înscrie în alta, iar o eventuală împiedicare a acestui fapt reprezintă o infracţiune.
În legătură cu aceste aspecte, Torok Zsuzsanna susţine că problema este mai complexă, deoarece cele 33 de persoane aflate în cauză nu au depus la Sanitas cereri de ieşire din sindicat, ceea ce a provocat toată această situaţie.
„Fiecare sindicat are câte un statut, iar în acesta se arată că trebuie să existe cereri de intrare şi de ieşire din sindicat. În cazul celor 33 de persoane, nu există respectivele cereri, ci doar o notificare de la Sindicatul Tesa, care nu conţine însă semnăturile oamenilor în faţa unui notar. Fără aceste aspecte, problema ar fi simplă, deoarece asocierea e drep tul oamenilor”, a explicat Torok Zsuzsanna.
Potrivit acesteia, faptul că cei din Spitalul Judeţean sunt împărţiţi în două sindicate implică, automat, evidenţe separate la cotizaţii. Torok Zsuzsanna a mai precizat că, împreună cu jurişti şi specialişti pe această ramură, se încearcă rezolvarea şi clarificarea întregii probleme, o soluţie finală fiind posibil să fie luată chiar în cursul zilei de astăzi.
Cotizaţia de membru de sindicat reprezintă un procent din venitul brut realizat al respectivului, fiind deductibil din baza de calcul a impozitului pe venit lunar.
Sursa:Observatorul de Covasna,Marţi 21 Iulie 2009
Incredibil ,dar adevărat !
33 de salariaţi „prizonieri” în cadrul Sindicatului Sanitas Covasna,cu complicitatea managerului Spitalului Judetean de Urgenta “Dr.Fogolyan Kristof” Sfantu Gheorghe ,d-na Torok Zsuzsanna
Acesta a fost titlul articolului aparut in ziarul Cuvântul nou din data de Marţi.14 Iulie 2009 ,care relatează faptul ca în data de 24 Aprilie 2009 ,33 de salariati din Spitalul Judetean de Urgenta “Dr.Fogolyan Kristof” Sfantu Gheorghe nemulţumiţi ca Sindicatul Sanitas Covasna nu îi mai reprezintă,trimit o notificare comună prin executor judecătoresc la Sindicatul Sanitas Covasna prin care înştiinţează că se retrag din sindicat începând cu data primirii acestei notificări.
Confirmarea primirii acestei notificări este semnată chiar de Preşedintele Sindicatul Sanitas Covasna ,Neagovici Vasile Catalin .Apoi cele 33 de persoane completează formularele de adeziune către Sindicatul TESA din Spitalul Judetean de Urgentă,devenind membri in acest sindicat.
Dar stupoare ,unitatea nu virează cotizaţia celor 33 de salariaţi către Sindicatul TESA(deşi a primit notificare în acest sens),preferând sa vireze cotizaţiile tot către Sindicatul Sanitas Covasna .Procedând în acest fel,unitatea prin Doamna Manager este pasibilă de infracţiunea de ,,împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală „ prevazută si sancţionată de art.53. alin(1) lit.a) din Legea Sindicatelor nr.54/2003 care prevede:
" Constituie INFRACŢIUNI şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;."
Este binecunoscut faptul că unele sindicate se inţeleg cu directori care sunt numiţi pe criterii politice din partea unor partide,făcând abuzuri săvârşite la adăpostul celor pe care trebuie să-i slugarrească dacă vor să fie menţinuţi in funcţie.
Pentru buna informare a salariaţilor din sistemul sanitar covasnean vă aducem la cunoştiinţă faptul că nu vă puteţi retrage din Sindicatul Sanitas Covasna,conform statului său decât în perioadele Martie-Aprilie si Octombrie-Noiembrie .
Cu alte cuvinte dacă vrei să te retragi din Sindicatul Sanitas Covasna în luna Iunie,nu este posibil acest lucru ,decât in luna Octombrie.
Vă vine să credeţi şmecheria asta!
Acesta a fost titlul articolului aparut in ziarul Cuvântul nou din data de Marţi.14 Iulie 2009 ,care relatează faptul ca în data de 24 Aprilie 2009 ,33 de salariati din Spitalul Judetean de Urgenta “Dr.Fogolyan Kristof” Sfantu Gheorghe nemulţumiţi ca Sindicatul Sanitas Covasna nu îi mai reprezintă,trimit o notificare comună prin executor judecătoresc la Sindicatul Sanitas Covasna prin care înştiinţează că se retrag din sindicat începând cu data primirii acestei notificări.
Confirmarea primirii acestei notificări este semnată chiar de Preşedintele Sindicatul Sanitas Covasna ,Neagovici Vasile Catalin .Apoi cele 33 de persoane completează formularele de adeziune către Sindicatul TESA din Spitalul Judetean de Urgentă,devenind membri in acest sindicat.
Dar stupoare ,unitatea nu virează cotizaţia celor 33 de salariaţi către Sindicatul TESA(deşi a primit notificare în acest sens),preferând sa vireze cotizaţiile tot către Sindicatul Sanitas Covasna .Procedând în acest fel,unitatea prin Doamna Manager este pasibilă de infracţiunea de ,,împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală „ prevazută si sancţionată de art.53. alin(1) lit.a) din Legea Sindicatelor nr.54/2003 care prevede:
" Constituie INFRACŢIUNI şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;."
Este binecunoscut faptul că unele sindicate se inţeleg cu directori care sunt numiţi pe criterii politice din partea unor partide,făcând abuzuri săvârşite la adăpostul celor pe care trebuie să-i slugarrească dacă vor să fie menţinuţi in funcţie.
Pentru buna informare a salariaţilor din sistemul sanitar covasnean vă aducem la cunoştiinţă faptul că nu vă puteţi retrage din Sindicatul Sanitas Covasna,conform statului său decât în perioadele Martie-Aprilie si Octombrie-Noiembrie .
Cu alte cuvinte dacă vrei să te retragi din Sindicatul Sanitas Covasna în luna Iunie,nu este posibil acest lucru ,decât in luna Octombrie.
Vă vine să credeţi şmecheria asta!
luni, 20 iulie 2009
miercuri, 15 iulie 2009
Conflictul dintre Sindicatul TESA si Conducerea Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia” Valcele
Sindicatul TESA Spitalul Judetean de Urgenta "Dr.Fogolyan Kristof"Sfantu Gheorghe ,este reprezentativ la nivelul unitatii Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia” Valcele prin Sentinţa civilă nr.2682 din 04.decembrie.2008 pronuntata de Judecatoria Sfantu Gheorghe,
Cum a inceput conflictul nostru ?!
In data de 28.11.2008 Sindicatul TESA solicita Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia” Valcele prin Cererea nr.210/28.11.2008 ,inceperea negocierilor pentru incheierea Contractului Colectiv de Munca la nivelul Centrul de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia” Valcele.
In data de 16.12.2008 suntem invitati la sediul Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia” Valcele pentru demararea negocierilor Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate,unde participa si Sindicatul Sanitas Covasna ,prin noul presedintele Neagovici Vasile Catalin,membru al Partidului Socialist Democrat -Covasna(PSD),cu aceasta ocazie incheindu-se Procesul-Verbal nr.1616/16.12.2008.Dar stupoare,Sindicatul Sanitas Covasna contesta participarea Sindicatului TESA la negocierea Contractului Colectiv de munca .In aceste conditii unitatea urmand a solicita de la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna ,un punct de vedere ,cu privire la conditiile ce trebuiesc indeplinite de sindicate ,pentru a participa la negocierea Contractului Colectiv de munca.
Ulterior ,Centrul de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia ne anunta prin Adresa nr.202/24.02.2009 ca a solicitat un punct de vedere de la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna ,si ca aceasta i-ar fi raspuns ca nu indeplinim conditiile de reprezentativitate.
In concluzie,este contestat faptul ca noi am fi un sindicat reprezentativ la nivelul Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia,Valcele '' in ciuda hotararii judecatoresti irevocabile pronuntate in cauza! Acest lucru de afecteaza in primul rand pe noi,dar afecteaza si prestigiul justitiei daca Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna nu tine seama de hotararile judecatoresti irevocabile si incalca principiul de drept res judicata pro veritate habetur!(Lucrul judecat tine loc de adevar).
Mai departe,in secret Centrul de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia si Sindicatul Sanitas Covasna ,incheie Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate ,fara noi si il inregistreaza la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna .Mentionam ca inainte de inregistrarea contractului colectiv de munca am cerut Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna ,sa nu inregistreze acel contract colectiv ,deoarece Sindicatul TESA a fost scos din negocieri. Dar nu s-a tinut cont de acest lucru de catre Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna .
Drept urmare Sindicatul TESA a actionat in judecata pe ,,Centrul de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia,Valcele, Sindicatul Sanitas Covasna si Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna ,pentru constatarea nulitatii absolute a Contractului colectiv de munca pe anul 2009 de la nivelul Centrului de Patologie Neuro-Musculara „ Dr. Radu Horia''Valcele.
sâmbătă, 11 iulie 2009
DREPTUL LA LIBERA ASOCIERE ŞI ALTE DREPTURI SINDICALE- DREPT NAŢIONAL
Dreptul de liberă asociere şi de afiliere la o organizaţie sindicală este garantat de Constituţie (art. 40). În temeiul acestei reglementări au fost adoptate reglementări specifice şi detaliate. Cadrul legal în acest domeniu este stabilit de Codul Muncii (art. 217-223), Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate, Legea 130/1996 republicată privind contractul colectiv de muncă.
A. Libertatea sindicală.
Drepturile şi libertăţile sindicale sunt garantate pentru fiecare individ dar şi în mod colectiv. În ceea ce priveşte dreptul de participare la acţiuni sindicale trebuie subliniat faptul că, deşi este un drept individual, acesta se manifestă în mod colectiv.
În doctrina de specialitate drepturile prin care se concretizează libertatea sindicală, aşa cum ele sunt reglementate prin prevederile legale în vigoare, au fost structurate în două categorii:
1. Libertatea sindicală individuală:
dreptul fiecărui individ de a se asocia liber în vederea constituirii unui sindicat sau de a adera la un sindicat deja constituit;
dreptul de a nu adera la un sindicat;
dreptul fiecărui membru al unui sindicat de a desfăşura orice formă de activitate sindicală şi de a participa la acţiuni sindicale (inclusiv la grevă) în cadrul organizaţiilor sindicale din care face parte;
dreptul fiecărui membru de sindicat de a fi ales şi de a alege organele de conducere ale organizaţiei sindicale din care face parte;
dreptul fiecărui membru de sindicat de a-i fi garantată libertatea sindicală, inclusiv prin interzicerea oricăror presiuni sau represalii de orice fel în legătura cu apartenenţă la un sindicat ori cu activitatea prestată.
2. Libertatea sindicală colectivă:
dreptul fiecărui sindicat de a se asocia în uniuni sindicale, federaţii sau confederaţii precum şi dreptul de a se afilia la dreptul fiecărui sindicat de a nu se constitui sau de a nu se afilia la nici o altă formă de organizare sindicală; dreptul de a se retrage oricând din asemenea organizaţii;
dreptul oricărei organizaţii sindicale de a-şi elabora în mod liber statutele prin care să-şi stabilească modul de organizare, asociere şi gestiune, inclusiv dreptul de a-şi stabili propria disciplină sindicală, cu prevederea unor sancţiuni specifice;
dreptul oricărei organizaţii sindicale de a-şi stabili în mod liber activitatea şi programul de acţiuni;
dreptul organizaţiilor sindicale de a-şi alege în mod liber reprezentanţii sau liderii.
Pentru a garanta libera exercitare a drepturilor sindicale prevederile legale în domeniu cuprind interdicţii exprese şi sancţiuni specifice cum sunt:
· Autorităţilor publice le este interzisă orice intervenţie de natură a limita sau a împiedica exercitarea legală a drepturilor sindicale;
· Este interzisă orice ingerinţă a patronilor sau organizaţiilor patronale, exercitată direct sau prin reprezentanţi, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor;
· Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor decizii ale administraţiei publice sau ale patronatelor;
· Constituie contravenţie, dacă fapta nu îndeplineşte condiţiile esenţiale ale unei infracţiuni, şi se pedepseşte cu amendă fapta persoanei care, prin ameninţări sau violenţe împiedică sau obligă un salariat să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei;
· Constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte:
o împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală; condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
B. Sindicatele - sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării drepturilor membrilor lor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.
Trebuie subliniat că, odată cu noul Cod al Muncii (Legea 53/2003) a fost adoptată şi o nouă Lege a sindicatelor (Legea 54/2003). Aceasta a adus importante modificări faţă de reglementarea anterioară (Legea 54/1991) dintre care enumerăm:
recunoaşterea drepturilor salariaţilor de a constitui sau de a se afilia la un sindicat, chiar dacă membrii acestuia lucrează la angajatori diferiţi;
posibilitatea constituirii unui sindicat profesional;
recunoaşterea dreptului de a fi ales în organele de conducere a oricărui membru al unei organizaţii sindicale, prin eliminarea condiţiei de a lucra în unitate;
în exercitarea atribuţiilor specifice, sindicatele au dreptul de a promova acţiuni în justiţie, fără a avea un mandat expres din partea membrilor lor. Desigur, orice membru de sindicat are dreptul de a se opune sau renunţa la promovarea sau continuarea acţiunii în justiţie.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi. Legea prevede că o persoană nu poate face parte în acelaşi timp decât dintr-un singur sindicat. Având în vedere specificul activităţii unor instituţii publice, legea interzice asocierea sindicală pentru anumite categorii de salariaţi (art. 4 Legea 54/2003).
Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai sindicatelor, fără a fi necesară încuviinţarea reprezentanţilor lor legali.
Pentru a funcţiona legal, un sindicat trebuie să-şi dobândească personalitate juridică. În acest sens, în procesul verbal de constituire a sindicatului, se va împuternici special o persoană (de regulă unul dintre membrii fondatori) care va depune o cerere la judecătoria de la sediul sindicatului. Pe lângă cerere, se vor depune în două copii următoarele înscrisuri:
a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul organizaţiei sindicale;
c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
Organizaţia sindicală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special, ţinut de judecătorie, a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere. Orice modificare ulterioară a statutului său în organele de conducere ale sindicatului se va aduce la cunoştinţă judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile.
Poate fi aleasă în organele de conducere ale sindicatelor orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
are capacitate de exerciţiu deplină;
nu i s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să îndeplinească o anumită funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat.
O protecţie specială pe care prevederile legale o statuează se referă la liderii de sindicat şi vizează în special înlăturarea oricărei posibilităţi de represalii, ameninţări sau acţiuni de şantaj la adresa acestora . Astfel se prevede:
- protecţia reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatului împotriva oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor
- contractele individuale de muncă ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatului nu pot înceta din dispoziţia angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului. Acestă protecţie se aplică atât pe întreaga perioadă a mandatului cât şi timp de 2 ani de zile după încetarea acestuia;
- membrii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului de lucru cu 3-5 zile/ luna pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale;
- pe perioada în care persoana aleasa în organul de conducere este salarizată de sindicat, aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în muncă, respectiv în specialitate; la revenirea pe postul deţinut anterior i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în motive de continuitate în acel post.
C. Activitatea sindicală – În vederea promovării şi apărării drepturilor membrilor de sindicat, organizaţiile sindicale au garantate legal următoarele mijloace de acţiune:
să transmită autorităţilor publice competente propuneri de legiferare în domenii de interes sindical (în domeniul relaţiilor de muncă);
să negocieze şi să încheie contracte colective de muncă;
să declanşeze conflict de interese, în perioada negocierilor contractului colectiv de muncă, mergând până la organizarea grevei.
să primească de la angajatori sau de la organizaţiile patronale informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă precum şi cele referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii locurilor de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale;
să fie consultate de angajator la întocmirea regulamentului intern;
să fie invitate la reuniunile Consiliului de Administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
să fie consultate în cazul concedierilor colective şi să propună măsuri de evitare sau de diminuare a consecinţelor acestora. În acest sens angajatorul are obligaţia să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale proiectul de concediere elaborat.
Legea 54/2003 prevede că în vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul să recurgă la mijloace specifice de acţiune: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstraţia şi greva.
A. Libertatea sindicală.
Drepturile şi libertăţile sindicale sunt garantate pentru fiecare individ dar şi în mod colectiv. În ceea ce priveşte dreptul de participare la acţiuni sindicale trebuie subliniat faptul că, deşi este un drept individual, acesta se manifestă în mod colectiv.
În doctrina de specialitate drepturile prin care se concretizează libertatea sindicală, aşa cum ele sunt reglementate prin prevederile legale în vigoare, au fost structurate în două categorii:
1. Libertatea sindicală individuală:
dreptul fiecărui individ de a se asocia liber în vederea constituirii unui sindicat sau de a adera la un sindicat deja constituit;
dreptul de a nu adera la un sindicat;
dreptul fiecărui membru al unui sindicat de a desfăşura orice formă de activitate sindicală şi de a participa la acţiuni sindicale (inclusiv la grevă) în cadrul organizaţiilor sindicale din care face parte;
dreptul fiecărui membru de sindicat de a fi ales şi de a alege organele de conducere ale organizaţiei sindicale din care face parte;
dreptul fiecărui membru de sindicat de a-i fi garantată libertatea sindicală, inclusiv prin interzicerea oricăror presiuni sau represalii de orice fel în legătura cu apartenenţă la un sindicat ori cu activitatea prestată.
2. Libertatea sindicală colectivă:
dreptul fiecărui sindicat de a se asocia în uniuni sindicale, federaţii sau confederaţii precum şi dreptul de a se afilia la dreptul fiecărui sindicat de a nu se constitui sau de a nu se afilia la nici o altă formă de organizare sindicală; dreptul de a se retrage oricând din asemenea organizaţii;
dreptul oricărei organizaţii sindicale de a-şi elabora în mod liber statutele prin care să-şi stabilească modul de organizare, asociere şi gestiune, inclusiv dreptul de a-şi stabili propria disciplină sindicală, cu prevederea unor sancţiuni specifice;
dreptul oricărei organizaţii sindicale de a-şi stabili în mod liber activitatea şi programul de acţiuni;
dreptul organizaţiilor sindicale de a-şi alege în mod liber reprezentanţii sau liderii.
Pentru a garanta libera exercitare a drepturilor sindicale prevederile legale în domeniu cuprind interdicţii exprese şi sancţiuni specifice cum sunt:
· Autorităţilor publice le este interzisă orice intervenţie de natură a limita sau a împiedica exercitarea legală a drepturilor sindicale;
· Este interzisă orice ingerinţă a patronilor sau organizaţiilor patronale, exercitată direct sau prin reprezentanţi, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor;
· Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor decizii ale administraţiei publice sau ale patronatelor;
· Constituie contravenţie, dacă fapta nu îndeplineşte condiţiile esenţiale ale unei infracţiuni, şi se pedepseşte cu amendă fapta persoanei care, prin ameninţări sau violenţe împiedică sau obligă un salariat să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei;
· Constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă următoarele fapte:
o împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală; condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
B. Sindicatele - sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării drepturilor membrilor lor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.
Trebuie subliniat că, odată cu noul Cod al Muncii (Legea 53/2003) a fost adoptată şi o nouă Lege a sindicatelor (Legea 54/2003). Aceasta a adus importante modificări faţă de reglementarea anterioară (Legea 54/1991) dintre care enumerăm:
recunoaşterea drepturilor salariaţilor de a constitui sau de a se afilia la un sindicat, chiar dacă membrii acestuia lucrează la angajatori diferiţi;
posibilitatea constituirii unui sindicat profesional;
recunoaşterea dreptului de a fi ales în organele de conducere a oricărui membru al unei organizaţii sindicale, prin eliminarea condiţiei de a lucra în unitate;
în exercitarea atribuţiilor specifice, sindicatele au dreptul de a promova acţiuni în justiţie, fără a avea un mandat expres din partea membrilor lor. Desigur, orice membru de sindicat are dreptul de a se opune sau renunţa la promovarea sau continuarea acţiunii în justiţie.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi. Legea prevede că o persoană nu poate face parte în acelaşi timp decât dintr-un singur sindicat. Având în vedere specificul activităţii unor instituţii publice, legea interzice asocierea sindicală pentru anumite categorii de salariaţi (art. 4 Legea 54/2003).
Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai sindicatelor, fără a fi necesară încuviinţarea reprezentanţilor lor legali.
Pentru a funcţiona legal, un sindicat trebuie să-şi dobândească personalitate juridică. În acest sens, în procesul verbal de constituire a sindicatului, se va împuternici special o persoană (de regulă unul dintre membrii fondatori) care va depune o cerere la judecătoria de la sediul sindicatului. Pe lângă cerere, se vor depune în două copii următoarele înscrisuri:
a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul organizaţiei sindicale;
c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
Organizaţia sindicală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special, ţinut de judecătorie, a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere. Orice modificare ulterioară a statutului său în organele de conducere ale sindicatului se va aduce la cunoştinţă judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile.
Poate fi aleasă în organele de conducere ale sindicatelor orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
are capacitate de exerciţiu deplină;
nu i s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să îndeplinească o anumită funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat.
O protecţie specială pe care prevederile legale o statuează se referă la liderii de sindicat şi vizează în special înlăturarea oricărei posibilităţi de represalii, ameninţări sau acţiuni de şantaj la adresa acestora . Astfel se prevede:
- protecţia reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatului împotriva oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor
- contractele individuale de muncă ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatului nu pot înceta din dispoziţia angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului. Acestă protecţie se aplică atât pe întreaga perioadă a mandatului cât şi timp de 2 ani de zile după încetarea acestuia;
- membrii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului de lucru cu 3-5 zile/ luna pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale;
- pe perioada în care persoana aleasa în organul de conducere este salarizată de sindicat, aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în muncă, respectiv în specialitate; la revenirea pe postul deţinut anterior i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în motive de continuitate în acel post.
C. Activitatea sindicală – În vederea promovării şi apărării drepturilor membrilor de sindicat, organizaţiile sindicale au garantate legal următoarele mijloace de acţiune:
să transmită autorităţilor publice competente propuneri de legiferare în domenii de interes sindical (în domeniul relaţiilor de muncă);
să negocieze şi să încheie contracte colective de muncă;
să declanşeze conflict de interese, în perioada negocierilor contractului colectiv de muncă, mergând până la organizarea grevei.
să primească de la angajatori sau de la organizaţiile patronale informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă precum şi cele referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii locurilor de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale;
să fie consultate de angajator la întocmirea regulamentului intern;
să fie invitate la reuniunile Consiliului de Administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
să fie consultate în cazul concedierilor colective şi să propună măsuri de evitare sau de diminuare a consecinţelor acestora. În acest sens angajatorul are obligaţia să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale proiectul de concediere elaborat.
Legea 54/2003 prevede că în vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul să recurgă la mijloace specifice de acţiune: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstraţia şi greva.
DREPTUL LA LIBERA ASOCIERE ŞI ALTE DREPTURI SINDICALE- DREPTUL INTERNAŢIONAL
LEGISLATIE INTERNATIONALA
Dreptul sindical cel mai important, şi anume libertatea sindicală, a fost proclamat ca un postulat de bază al Organizatiei Internationala a Muncii(OIM )şi înscris in Constituţia să încă din 1919. Preambulul Constituţiei OIM recunoaşte în mod expres libertatea sindicală ca o condiţie necesară pentru a ajunge la justiţia socială şi garantarea unei păci mondiale durabile.
- Declaraţia de la Philadelphia, integrată în Constituţia OIM în 1944, a reafirmat că acest principiu constituie unul dintre pilonii OIM. Această declaraţie subliniază în secţiunea I că “libertatea de expresie şi de asociere este o condiţie indispensabiă unui progres susţinut” şi, în secţiunea a III-a că OIM are obligaţia solemnă “să sprijine punerea în aplicare în cadrul diferitelor naţiuni ale lumii programe proprii de realizat […] recunoaşterea efectivă a dreptului de negociere colectivă şi cooperarea patronilor şi a mâinii de lucru pentru ameliorarea continuă a organizării producţiei, ca şi colaborarea muncitorilor şi a patronilor în elaborarea şi aplicarea politicii sociale şi economice”.
- Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical - se aplică tuturor salariaţilor, fără nici o deosebire şi vizează următoarele obiective:
- recunoaşte dreptul de constituire a organizaţiilor şi de afiliere la acestea;
- permite salariaţilor să constituie liber o organizaţie, fără autorizaţie prealabilă;
- protejează organizaţiile împotriva oricăror intervenţii ale autorităţilor publice, pentru a le permite să-şi alcătuiască statutul şi regulamentele de funcţionare, să-şi aleagă liber reprezentanţii, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi elaboreze programele, având toată libertatea pentru aceasta;
- garantează că organizaţiile lucrătorilor nu fac obiectul dizolvării sau suspendării pe cale administrativă;
- permite organizaţiilor salariaţilor să constituie federaţii şi confederaţii şi să se afilieze la organizaţii sindicale internaţionale;
- permite organizaţiilor, federaţiilor şi confederaţiilor să dobândească personalitate juridică (articolul 7) fără să facă obiectul restricţiilor care tind să limiteze aplicarea drepturilor şi garanţiilor sus-menţionate;
- articolul 8 prevede ca, în exercitarea drepturilor care le-au fost recunoscute prin convenţie, salariaţii şi organizaţiile trebuie să respecte legislaţia naţională. Dar paragraful 2 precizează că această legislaţie nu poate prejudicia şi nici nu poate fi aplicată în maniera în care poate prejudicia garanţiile prevăzute de convenţie. - Convenţia nr. 98/1949 privind dreptul de organizare şi de negociere colectivă - Această convenţie are în vedere:
- interzicerea actelor de discriminare sindicală în materie de angajare;
- să asigure organizaţiilor salariaţilor o protecţie adecvată împotriva actelor de ingerinţă ale organizaţiilor patronale în formarea, funcţionarea şi administrarea acestora, prin mijloace directe sau prin intermediul membrilor sau agenţilor lor. Convenţia consideră în special ca act de ingerinţă orice măsură care tinde să provoace crearea unei organizaţii de salariaţi controlată de patron sau de o organizaţie patronală, sau să susţină organizaţiile salariaţilor prin mijloace financiare sau altfel, cu scopul de a plasa aceste organizaţii sub controlul patronului sau al unei organizaţii patronale. De asemenea, cum a fost deja indicat, legislaţia naţională trebuie să sancţioneze în mod expres actele de ingerinţa ale patronilor.
- pentru asigurarea respectării dreptului de organizare şi aplicarea dispoziţiilor de mai sus, articolul 3 prevede că în caz de nevoie trebuie instituite organisme corespunzătoare condiţiilor naţionale;
- să încurajeze şi să promoveze dezvoltarea şi utilizarea cât mai largă a procedurilor de negociere voluntară a contractelor între patroni şi organizaţiile patronale, pe de o parte, şi organizaţiile lucrătorilor, pe de altă parte.
- Convenţia nr. 135/1971 şi Recomandarea nr. 143 cu privire la reprezentanţii salariaţilor - Aceste două instrumente sunt destinate să protejeze reprezentanţii salariaţilor (numiţi sau aleşi de către sindicat, de către membrii de sindicat, sau aleşi de către salariaţii unei întreprinderi) împotriva tuturor măsurilor care le pot aduce prejudicii (cum ar fi concedierea) şi care este motivată de către calitatea sau activitatea lor de reprezentanţi ai salariaţilor, afilierea lor sindicală sau participarea lor la activităţi sindicale.
În plus, Convenţia şi recomandarea prevăd că trebuie acordate facilităţi în întreprindere reprezentanţilor salariaţilor, pentru a le permite îndeplinirea rapidă şi eficientă a funcţiilor lor.
Recomandarea nr. 143 enumeră diverse măsuri destinate să protejeze eficient reprezentanţii salariaţilor (între altele, definirea motivelor care pot justifica încetarea relaţiilor de muncă, necesitatea unei consultări, a unui aviz sau a unui acord al unui organism independent înainte să devină concedierea definitivă, procedura specială de recurs deschis reprezentanţilor salariaţilor care estimează că nu este justificată concedierea lor, prioritatea acordată la menţinerea pe post a reprezentanţilor salariaţilor în cazul reducerii de personal). Această protecţie trebuie acordată nu numai reprezentanţilor în exerciţiu, ci şi salariaţilor care au candidat şi foştilor reprezentanţi.
Convenţia nr. 154/1981 şi Recomandarea nr. 163 privind negocierea colectivă – completează dispoziţiile Convenţiei 98, încurajând guvernele să favorizeze negocierile colective voluntare şi se aplică tuturor ramurilor de activitate. În accepţiunea convenţiei, noţiunea de „negociere colectivă” desemnează orice negociere care are loc între patroni şi salariaţi, direct sau prin intermediul sindicatelor, în scopul de a fixa condiţiile de muncă, de angajare şi de reglementare a relaţiilor dintre cele două părţi.
Convenţia prevede că măsurile luate de autorităţile publice pentru încurajarea şi promovarea dezvoltării negocierilor colective trebuie să facă obiectul consultărilor prealabile şi, de câte ori este posibil, a acordurilor între puterea publică şi organizaţiile patronale şi ale salariaţilor.
În mod paradoxal, examinând toate convenţiile OIM se poate constata că acestea nu reglementează în mod expres dreptul la grevă. Însă, dreptul la grevă este strâns legat de Convenţiile 87/1948 şi 98/1949. În tăcerea celor două convenţii, în practica OIM şi în doctrina dreptului internaţional al muncii, este recunoscut dreptul la grevă.
În temeiul art. 3, 8 şi 10 Comisia de experţi privind aplicarea normelor OIM a precizat că “interdicţia absolută a grevei în cazul funcţionarilor publici ce exercită autoritatea de stat riscă să constituie o limitare a posibilităţilor de acţiune a organizaţiilor sindicale”. Comitetul OIM de libertăţi sindicale a subliniat că exercitarea dreptului la greva “este normal recunoscut lucrătorilor şi organizaţiilor lor ca un mijloc legitim de apărare a intereselor profesionale”.
Problema dreptului la grevă nu poate fi examinată decât în corelare cu reglementările internaţionale în domeniu. Astfel, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, elaborate de ONU în 1960 recunoaşte dreptul la grevă. Carta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei (ratificată de România) consacră expres dreptul la grevă, sub rezerva obligaţiilor care ar putea să rezulte din convenţiile colective în vigoare. Trebuie subliniat faptul că recunoaşterea dreptului la grevă este realizată prin art. 6 din Carta ce are ca obiect principal de reglementare dreptul la negociere colectivă. În concluzie, dreptul la grevă este recunoscut în dreptul internaţional al muncii, ca un drept fundamental al individului, dar şi ca un drept colectiv.
vineri, 10 iulie 2009
Infracţiuni privind Legea sindicatelor, nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 73 din 5 februarie
Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea sindicatelor, nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 73 din 5 februarie 2003.
ART. 53 (1) Constituie INFRACŢIUNI şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiinţării acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c).
ART. 53 (1) Constituie INFRACŢIUNI şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiinţării acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
